– Voia păcătoasă de la tinereţe rămâne până la bătrâneţe

Voia păcătoasă primită la tine­reţe, din înţelegere greşită, din lipsă de prevedere şi din obişnuinţa cea rea, rămâne în suflet şi în mădu­larele trupeşti până la anii maturită­ţii, iar uneori până la bătrâneţe şi în­deobşte toată viaţa. Adu-ţi aminte şi fereşte-te!

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

– Istoria lumii în ochii unui sfânt

5228378-md
Sursa: http://www.photo.net

Ce este istoria neamului ome­nesc ? Istoria căderilor şi ridi­cărilor omeneşti, istoria clătinării gândurilor omeneşti, a vieţii famili­ale şi sociale, şi istoria căderilor îm­părăţiilor şi popoarelor sau a oraşe­lor şi a instituţiilor. Dar vremea noas­tră ce tablou ne înfăţişează ?

Un ta­blou de cădere a tuturor societăţilor. Unde este pricina acestei slăbiciuni a minţilor, păturilor sociale, instituţi­ilor, al căror rost este întărirea statu­lui ce se clatină şi care, cu toate aces­tea, se clatină ele însele ? Unde este pricina întunecării, a slăbiciunii şi a căderii ? în necredinţă, în căderea de la Dumnezeu, de la preaînţeleptele Lui porunci, în nădăjduirea în pro­pria raţiune oarbă, în urmarea pro­priilor patimi.

După faptă şi răsplată: fără Dumnezeu, fără raţiunea dum­nezeiască, fără legea lui Dumnezeu, fără Biserica lui Dumnezeu, care e stâlpul şi întărirea adevărului (1 Tim. 3, 15), societăţile nu pot sta neclintite şi instituţiile lor nu pot avea temelie ta­re, şi ca atare se destramă toate, fi­indcă s-a zis: fără Mine nimic nu veţi putea face (In. 15,5).

Aleargă la sfintele şi atotputernicele rugăciuni ale Maicii lui Dumnezeu, nu te lipsi de acest har. Ajunge rugăciunea ei pentru a-L ple­ca pe Dumnezeu spre milostivire faţă de toţi, şi faţă de tine. Amin.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

– Dar oare eşti pregătit pentru moarte?

27888Uneori, când amărăciunea îţi cuprinde sufletul, ajungi să-ţi doreşti moartea. Să mori e lesne şi nici nu trebuie să aştepţi prea multă vreme. Dar oare eşti pregătit pentru moarte? Fiindcă nu se poate să nu ştii că după ce vei muri vei fi supus judecăţii, după cum ţi-ai trăit viaţa (Evrei 9, 27). Nu eşti pregătit de moarte şi, dacă ar fi să mori acum, a-i începe să tremuri din toate mădularele.

Nu-ţi bate gura degeaba, nu mai spune „mai bine ar fi să mor”, mai curând spune: „cum să mă pregătesc creştineşte de moarte, cu credinţă, cu fapte bune, îndurând cu inimă uşoară toate necazurile şi amărăciunile ce se vor abate asupra mea, ca să pot primi moartea fără frică, neînfruntat, cu pace, nu ca pe o teribilă lege a firii, ci ca pe o părintească chemare a părintelui ceresc Cel fără de moarte în împărăţia cea fără de sfârşit, făcută unui sfânt, unui fericit?” Adu-ţi aminte de acel bătrân care ducea în spate o povară grea şi care, nemaivoind să trăiască, a chemat moar­tea. Aceasta, ascultându-1, i-a ieşit în cale, dar bătrânul, speriindu-se, nu şi-a mai dorit moartea, preferând să-şi poarte mai departe povara cea grea.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)

– Rugăciunea de dimineaţă ni-L aduce pe Hristos în noi

10003712269606772Pentru a petrece ziua toată sfântă, în pace, fără de păcat, există un sin­gur mijloc: cea mai sinceră şi cea mai fierbinte rugăciune, diminea­ţa, îndată ce ne-am sculat din somn. Ea ni-L aduce pe Hristos în noi, împre­ună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, şi în acest chip dă sufletului tărie pentru a ţine piept asalturilor răului. Dar pentru aceasta trebuie să ne păzim inima.

 

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)

– Ţine şi cu dinţii de Hristos

iihr-01-822-x-1036-271-x-342

Păstrează numele lui Hristos în inimă, teme-te să nu-l pierzi, cu El pacea îţi va sălăşlui în inimă. Dacă îl vei pierde, îţi va fi greu să o iei de la început, strădania de a ţi-l  lega din nou de inimă, după ce ai căzut, va fi foarte mare şi mulţi plătesc pentru aceasta plângând cu amar. Ţine-te de Hris­tos, cu toată puterea, însuşeşte-ţi-L, nu pierde sfânta îndrăznire în faţa Lui.

 

 

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

– Cuvintele Cuvântului sunt ca apa vie

ist2_6461344-pouring-waterCuvintele de mântuire, scrierile Sfinţilor Părinţi, rugăciunile şi mai cu seamă cuvintele Cuvântului Ipostatic însuşi sunt cu adevărat apă vie. Apa este curgătoare, cuvântul curge şi el ca apa. Apa împrospătează şi dă viaţă trupului; cuvintele de mântuire dau viaţă, umplu sufletul de pace şi bucurie sau de umilinţă şi zdrobire a inimii, pentru păcate.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

– Caută şi vezi ce te desparte de Dumnezeu

20884Ai grijă toată viaţa de inima ta, caută spre ea şi ascult-o, încearcă să descoperi ce o împiedică să se unească cu Dumnezeu, izvorul a toată fericirea. Va fi aceasta ştiinţa ştiinţelor, cu ajutorul lui Dumnezeu vei putea lesne descoperi ce te desparte de Dumnezeu şi ce te apropie şi te uneşte cu El.

Despre aceasta poate depune mărturie inima însăşi, atât cea aflată în legătură cu Dumnezeu, cât şi cea care s-a rupt de El. Diavolului îi convine cel mai mult să se interpună între inima noastră şi Dumnezeu. El ne îndepărtează de Dumnezeu, prin patimi şi prin pofte trupeşti sau prin goana după lux şi după onoruri în viaţă.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)