Deci, dacă v-aţi sculat împreună cu Hristos, cele de Sus să căutaţi, unde este Hristos şezând de-a dreapta lui Dumnezeu (Col. 3,1). Pentru a înţelege pe deplin cuvintele acestea, trebuie să ne amintim că prin păcat omul a căzut pe deplin de la Dumnezeu şi s-a făcut cu totul pământesc, lumesc, nu al lui Dumnezeu, nu duhovnicesc, nu ceresc, cum se cădea să fie; s-a făcut rob al nebuniei, al deşertăciunii şi stricăciunii, şi nu numai că nu era turburat de starea sa, ci chiar se amuza, cum face şi acum; la pocăinţă nu se gândea şi nu-şi dădea seama că are neapărată e voie de ea, la fel cum nu-şi dau seama acum de lucrul acesta scriitorii t mândri şi îndeobşte toţi oamenii cei mândri, care au uitat că sunt viermi, nu oameni, pământ şi cenuşă.
(Sfântul Ioan de Kronstadt – Ultimele Însemnări)