Preotul trebuie să experieze singur şi puterea credinţei, şi dulceaţa rugăciunii, şi iertarea greşelilor, chiar şi atunci când aceasta nu reuşeşte, şi necazurile sufleteşti, când vin, şi mângâierile binefăcătoare, pentru ca atunci când se roagă lui Dumnezeu pentru credincioşi să poată spune: „Dă-le, Doamne, binele pe care mi-1 dai mereu mie, nevrednicului”. Toate să le ceară din proprie experienţă.
(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)
Ai devenit, preotule, al lui Hristos cu tot cugetul tău, cu tot sufletul tău şi cu toată inima ta, ca şi El să devină al tău şi să Se sălăşluiască întru tine şi să îşi facă locaş în tine ?
(Sfântul Ioan de Kronstadt – Ultimile însemnări)
În post, preotul este cu osebire dator să se lase de plăcerile ce întărâtă trupul şi să nu îi facă pe plac, ci să-l amărască: nu trebuie să doarmă mult timp, trebuie să înveţe poporul cuvântul lui Dumnezeu, pocăinţa nefăţarnică, roditoare, să trezească în el ura faţă de orice păcat, să-i explice cât de mult urăşte Dumnezeu păcatul şi cum acesta (păcatul), împotriva firii, a intrat în aceasta şi lucrează în ea cu stăpânire, fără saţ şi în chip pierzător.
(Sfântul Ioan de Kronstadt – Ultimile Însemnări)
Există, oare, o mai înaltă slujire decât cea preoţească? Preotul vorbeşte mereu cu Domnul şi Acela îi răspunde; la orice ierurgie, la orice rugăciune, Domnul dă un răspuns. Putea-va oare preotul, atunci când este asaltat de patimi, să nu-şi aducă aminte că patimile sunt josnice, necurate, mai cu seamă pentru un preot, că nu trebuie să le lase să pătrundă în inimă, acolo unde trebuie să sălăşluiască deplin doar Iisus Hristos?
Preotul nu este om, ci înger.
Toate cele lumeşti trebuie să le lase deoparte în urma sa. Doamne Iisuse! îmbrăca-se-vor preoţii Tăi cu dreptate (Psalmul 131,9), pentru a nu uita niciodată înalta lor chemare şi pentru a nu se lăsa prinşi în capcanele lumii acesteia şi ale diavolului, pentru a îndepărta de la inimile lor grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte care pătrund în inima lor (cf. Marcu 4, 19).
(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)
Să nu vă treacă prin minte că credinţa nu ne-ar aduce roade şi nouă, păstorilor, că îi slujim lui Dumnezeu cu făţărnicie. Nu! Noi suntem cei ce dobândim folos din milele lui Dumnezeu în primul rând şi mai mult decât toţi, şi ştim, din experienţă, ce înseamnă pentru noi Domnul, cu Tainele Sale, Preacurata Sa Maică şi sfinţii Săi. De pildă, atunci când ne împărtăşim cu de-viaţă-făcătoarele Taine ale Trupului şi Sângelui Domnului simţim adesea asupra noastră înşine puterea lor de viaţă făcătoare, cereştile daruri, de pace şi bucurie întru Duhul Sfânt.Ştim că un împărat pământesc nu va fi în stare să-l înveselească cu o milostivitoare privire pe ultimul dintre supuşii săi, aşa cum ne bucură şi ne înveseleşte privirea binevestitoare a Stăpânului nostru ceresc şi dumnezeieştile Sale Taine. Am fi cum nu se poate mai nerecunoscători faţă de Domnul nostru şi am vădi o inimă de piatră dacă n-am înălţa grai spre slava de-viaţă-dătătoarelor Taine înaintea celor care îl iubesc pe Dumnezeu, dacă nu am preamări minunile Sale, cele care se săvârşesc în inima noastră la fiecare dumnezeiască Liturghie!
Tot noi suntem aceia care simţim deseori asupra noastră nebiruita, nepătrunsa, dumnezeiasca putere a de-viaţă-făcătoarei Cruci a Domnului, cu care izgonim din inimă patimile, deznădejdea, meschinăria, spaima şi toate uneltirile diavoleşti. Ea este prietena şi binefăcătoarea noastră. Aceasta o spunem cu sinceritate, cunoscând tot adevărul şi toată puterea cuvintelor noastre.
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
Slujitorilor ai lui Dumnezeu, preoţilor! învăţaţi-vă să preschimbaţi, prin puterea mângâietoare a credinţei, sălaşul durerii, pe care suferă creştinul, într-un sălaş al bucuriei; învăţaţi-vă să faceţi din cineva care se consideră pe sine cel mai nefericit dintre oameni, cel mai fericit om de pe pământ, convingeţi-l că, „fiind pedepsit cu puţin, mare răsplată va primi” (înţelepciunea lui Solomon 3, 5). Atunci veţi fi prietenii oamenilor, îngeri-mângâietori, organe ale Duhului-Mângâietor.
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
Sfântul Ioan de Kronstadt 
