Împlinirea făgăduințelor Domnului

Tot ceea ce Domnul a făgăduit în Scripturi patriarhilor, protoparintilor, prorocilor, precum şi ceea ce a spus Însuşi Fiul lui Dumnezeu sau prin Apostolii Săi s-a împlinit şi se împlineşte şi se va împlini în cele din urmă ; a fost alfa, va fi şi omega ; a fost începutul prezicerilor, făgăduinţelor, preinchipuirilor şi va fi şi sfârşitul lor. Domnul a făgăduit celor dintâi oameni, lui Adam şi Evei, venirea Sa pe pământ şi naşterea din Fecioară; a prezis amănuntele vieţii Sale publice şi ale slujirii Sale dumnezeieşti, ale pătimirii Sale, ale morţii, învierii, înălţării Sale la cer şi trimiterea Duhului Sfânt asupra apostolilor şi a altor credincioşi – şi pe toate le-a împlinit ca pe nişte adevăruri nestrămutate.

Domnul a prezis obşteasca înviere a morţilor, judecata de pe urmă, fericirea veşnică a drepţilor şi a păcătoşilor care se pocăiesc şi veşnicele chinuri ale celor ce nu se pocăiesc – şi toate acestea se vor imdeplini până la o iotă. O, creştinilor ortodocşi! Să aşteptăm cu cea mai vie convingere împlinirea prorociilor – cele ale prorocilor din vechime şi ale Domnului nostru Iisus Hristos Însuşi – privitoare la soarta noastră viitoare şi a întregului neam omenesc şi vom trăi cu frică de Dumnezeu şi vom împlini poruncile lui Dumnezeu!

Să lăsăm deoparte neravna pentru lucrarea vitutilor şi cinstirea lui Dumnezeu şi să ne grăbim a înmulţi talanţii care au fost daţi fiecăruia dintre noi pentru a-i întoarce.

Publicitate

Contemplarea duhovnicească a credinței

Prin ambianţa plăcută pe care o oferă icoanele, citirile, cântările, Biserica urmăreşte să ne îndrepte pe toţi spre contemplarea duhovnicească a credinţei, dogmelor acesteia, a bunătăţii lui Dumnezeu, a măreţiei Lui, a dreptăţii veşnice, absolute, exacte, a atotputerniciei şi înţelepciunii celei mai presus de fire.

De aceea ni se citeşte Evanghelia în biserică, pentru ca să credem sincer şi cu tărie în Hristos, ca să învăţăm legea Sa, însuşirile şi virtuţile Sale preasfinte; pentru ca să-L imităm, să ne îmbrăcăm în El, în sfinţenia, blândeţea, adevărul, nerăutatea, necontenita înfrânare şi supunerea Lui, pentru ca şi în cer să fim împreună cu El. De aceea ne aducem aminte de viaţă, însuşirile şi minunile lui Dumnezeu, de faptele bune ale Maicii Domnului şi ale tuturor sfinţilor, că să-i imităm, să fim una cu ei şi ei să fie veşnic cu noi, ca mădulare ale trupului unic al Bisericii lui Hristos