Stau și mă minunez în fața măreției Jertfei Trupului și Sângelui lui Hristos, în fața sfințeniei, înțelepciunii, atotcuprinderii sale, în fața imensei iubiri ascunse în ea, în fața puterii ei răscumpărătoare, în ce măsură ea șterge orice păcat al celui ce se căiește cu adevărat și se împărtășește cu credință, în fața vieții ascunse în ea, în fața puterii ei de a ne îndumnezei pe noi, muritorii, prin puterea lui Dumnezeu, în fața darului ei de a face minuni. O, Doamne, Iisuse Hristoase! Tu ești întreg aici! Te vedem, Te percepem, Te pipăim, Te simțim!
Liturghia începe cu cuvintele: Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Cine vine în locașul bisericii lui Dumnezeu este ca și cum ar veni în Împărăția lui Dumnezeu și se cuvine să-I aducă Acestuia mai întâi pocăința pentru păcatele sale, fiindcă în Împărăția lui Dumnezeu nu intră nimic întinat sau necurat [cf. Ap. 21, 27; Ef 5, 5].
Sfântul Ioan de Kronstadt 