Să nu se lase nimenea amăgit de uniformitatea slujbei, adică a Liturghiei, de faptul că găseşte în ea mereu acealeasi lucruri, ci fiecare creştin ortodox să pătrundă cu auzul şi cu inima în profunzimea conţinutului Liturghiei, în înălţimea, adâncimea, lărgimea şi durata dragostei arătate de Dumnezeu lumii care pierea în robia păcatului; să cugete la infinit la măreaţa jertfă adusă de Iisus Hristos în propria Sa Persoană Părintelui Ceresc pentru păcatele lumii; să simtă cât de mult a iubit Dumnezeu lumea, dandu-i-l acesteia pe Fiul Său, Cel Unul-Născut şi să se minuneze de minunea întrupării Fiului lui Dumnezeu şi a îndumnezeirii noastre prin El, şi să rămână veşnic recunoscătoare Domnului, răspunzând iubirii cu iubire înflăcărate, puternică, ca apostolii, mucenicii, cuvioşii.
Liturghia este pentru credincioşi o pavăză şi o ripostă în faţa necontenitei dezamăgiri care domneşte în lume; este sfinţirea celor întinaţi prin căderea în păcat, îndreptare pentru cei căzuţi în greşeală, ajutor celor înfrânţi, izgonire a duhorii păcatului, revărsare a bunei-miresme a Duhului Sfânt.
Voi, cei vătămaţi de stricăciune, copiii pământului, veniţi cu gânduri şi simţăminte curate la Sfânta Liturghie şi luaţi de aici cele nestricăcioase; voi, cei pământeşti şi care v-aţi lipit de pământ, veniţi, desfătaţi-vă de împărăţia cerească în împărăţia de har a lui Hristos Dumnezeu.
Sfântul Ioan de Kronstadt 