În timpul Liturghiei, când o săvârşesc eu însumi, la prefacerea Cinstitelor daruri în Preacuratul Trup şi Sânge, ţin în mâini Sfântul Disc cu Agneţul şi Potirul cu Preacuratul Sânge şi mă rog Domnului pentru mine însumi şi pentru toţi; ţin pe rând discul şi potirul, aşa cum ţinea desfaranata cu mâinile de picioarele Domnului Iisus Hristos, plâng pentru păcatele mele şi mă rog Lui de iertare.
Cât de minunat este că Domnul S-a apropiat de noi, prin Sfintele taine, că a coborât până la firea nostra întinată şi stricăcioasă, dandu-Se pe Sine însuşi mâncare şi băutură: “Mâncaţi Trupul meu şi întru credinţă vă întăriţi!”
Cine nu este în Biserică, acela nu este cu Hristos şi nu va avea comuniune cu Dumnezeu nici aici pe pământ, nici acolo în cer. Cine nu merge la biserică, acela se răceşte faţă de Dumnezeu şi faţă de rugăciune şi se lipseşte de harul lui Dumnezeu. Astăzi, mândri de ştiinţa lor, savanţii au devenit nepăsători faţă de Hristos şi faţă de dumnezeiesteile slujbe, în timp ce în biserică se afla întreaga bogăţie harica a cuvântului evanghelic, a minunatelor rugăciuni, a de-viata-făcătoarelor Taine, suflul Duhului Sfânt.
Adepţii lui Tolstoi propavaduiesc că copiii, îndeosebi cei de vârsta şcolară, nu trebuie să frecventeze biserica, să se ducă mai bine la teatru şi la cursurile în care este răspândită învăţătura lui Tolstoi, acesta putând, chipurile, să risipească superstiţiile, adică credinţa în tot ce este sfânt; şi intr-adevăr adepţii învăţăturii lui Tolstoi încetează să mai frecventeze Biserica, să se mai spovedească şi împărtăşească.
Sfântul Ioan de Kronstadt 