Deseori auzim din gura altora sau citim în cărţi scrise de alţii unele lucruri pe care Dumnezeu ni le-a împărtăşit şi nouă, pe care le-am păstrat în minte şi în inimă sau către care am năzuit. Altfel spus, ne descoperim adesea altora unele dintre cele mai scumpe gânduri şi ne vine să credem că ne-au fost luate, că noi le-am gândit prima dată şi că ne aparţin numai nouă. Convingeri egoiste! Fiindcă Domnul raţiunii este Unul, Duhul Său este Unul, Care lucrează în toţi cei ce caută adevărul. Şi oare nu tot Unul e; Luminătorul nostru, „Care luminează pe tot omul care vine în lume” (Ioan 9)? Slavă Dumnezeului unic, slavă Celui ce ne iubeşte pe toţi şi ne împarte prisositor, darurile Sale duhovniceşti şi trupeşti! Slavă Celui ce nu caută faţa omului şi Care îşi deschide taina iubirii Sale, a atotputerniciei, a înţelepciunii, cea descoperită pruncilor (Luca 10, 21).
(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)
Sfântul Ioan de Kronstadt 