– Lumina tinde către Lumină, viaţa către Viaţă…

sf_xenia
Sfânta Xenia din Petersburg

Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă, şi se vor bucura întru aşternuturile lor (Ps. 149, 5). Să ne amintim viaţa cuvioasei Xenia: părăsirea casei părinteşti, nepăsarea faţă de bogăţie şi vază şi logodnic; dragostea ei în­flăcărată pentru Hristos; postul, ru­găciunea, istovirea trupului, grija pentru mântuirea sufletelor fecioare­lor.

De unde asemenea năzuinţă că­tre Dumnezeu în sufletele credin­cioase şi evlavioase? Din aceea că cine se aseamănă se adună: sufletul, care a fost zidit după chipul şi ase­mănarea lui Dumnezeu, năzuieşte către Cel cu care se aseamănă, chipul năzuieşte spre Chipul dintâi, lumina – către Lumină, viaţa – către Viaţă, puterea bună – către Puterea bună, înţelegerea – către Izvorul înţelepciu­nii.

Iar oamenii necredincioşi şi ne­rozi, păcătoşi şi răi, năzuiesc şi ei că­tre cel cu care se asemănă: năzuiesc către diavolul cel rău şi viclean, răul năzuieşte către rău, întunericul – către întuneric, necurăţia – către necurăţie, puterea rea – către puterea rea. Oame­nii dormitează asemenea fecioarelor nebune – necredincioşi sau credincioşi fără fapte bune, fără milă faţă de aproapele. Cu toată credinţa lor, fe­cioarele nebune nu aveau fapte bune, şi de aceea au fost osândite. O, cât de mulţi dintre creştini vor fi osândiţi!

– Unii nu socot drept păcat nici uciderea, nici preacurvia, nici jaful…

36256Unii se obişnuiesc atât de mult cu păcatele şi au conştiinţa atât de stricată că nici nu socot păca­tul drept păcat, ci drept un lucru obişnuit şi oarecum îngăduit, sau cred că este o dovadă de pricepere şi îndemânare şi îndrăzneală să îi amă­geşti şi să îi înşeli pe alţii şi să te fo­loseşti de neatenţia şi de neştiinţa lor spre folosul propriu. Trebuie să ne păstrăm conştiinţa sănătoasă, curată, nepătată, simţitoare, gingaşă, ca să respingă fără întârziere atingerea ori­şicărui păcat ca pe o otravă ucigaşă, pentru că plata păcatului este moar­tea. Astfel, în vremea vicleană de acum a libertăţilor de tot felul, pe ne­drept date, nedrept înţelese, unii nu socot drept păcat nici uciderea, nici preacurvia, nici jaful…

 

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Ultimile însemnări)

– Viaţa noastră este o necontenită punere la încercare

35384Viaţa noastră este o necontenită punere la încercare prin împre­jurările lumeşti şi prin ciocnirile cu oa­menii, ca să se vadă câtă aplecare au sufletul şi inima noastră către credin­ţă, către nădejde, către dragostea de Dumnezeu, Făcătorul lor, şi către dra­gostea de aproapele, şi câtă aplecare au către păcat şi către feluritele patimi trupeşti lumeşti sau către ascultarea faţă de diavol, care lucrează prin pati­mile trupeşti şi prin înşelările lumii.

Fericit cel care va pricepe această adâncă sarcină şi va merge cu pas si­gur spre Dumnezeu, biruind ispitele venite de la trup şi de la lume, luptându-se cu lumea şi cu stăpânitorul ei, care ne caută neîncetat să ne amă­gească prin pofta trupului, prin pofta ochilor şi prin trufia acestei vieţi. Sfin­ţii bineplăcuţi ai lui Dumnezeu ne slu­jesc drept pildă în viaţa noastră.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Ultimile Însemnări)

– Să ajuţi fără să aştepţi răsplată

Să slujeşti oamenilor fără părtinire şi cu tragere de inimă, fie ei bogaţi sau săraci, frumoşi sau urâţi la chip, de vază sau de rând, crezând şi amintindu-ţi faptul că ei sunt mă­dulare ale lui Hristos şi mădulare ale tale, şi că pentru slujirea lor nepărti­nitoare şi osârdnică vei primi răspla­tă de la Hristos, Cela ce judecă şi în­cununează nevoinţele. Şi cela ce va adăpa pre unul dintre aceşti mici numai cu un pahar de apă rece, în nume de uce­nic, amin grăiesc vouă: nu îşi va pierde plata sa (Mt. 10, 42), spune El. Când slujim aproapelui apare uneori părti­nire, sau lenevie, neplăcere, sau mânie şi iritare, sau dorinţa de a primi răs­plată. Să ştii: răsplata ta este Hristos.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Ultimile însemnări)