– Calitatea rugăciunii: cum ne purtăm cu cei din jur!

Am putea vedea cât de rodnică este rugăciunea noastră măsurând-o cu o măsură omenească, şi anume prin calitatea raporturilor noastre cu cei din jur. Cum ne purtăm faţă de oameni? Uneori, când le exprimăm cererile, laudele, mulţumirile sau îi ajutăm în vreun fel, o facem rece, fără inimă, din datorie sau din politeţe.

Alteori cu căldură, din inimă, cu dragoste; uneori făţarnic, alteori sincer. Şi faţă de Dumnezeu procedăm în chip diferit. Şi nu trebuie să fie aşa. Lui Dumnezeu se cuvine să-I aducem întotdeauna, din toată inima, şi mărire, şi mulţumire, iar cererile pe care le facem să fie tot aşa. Orice facem înaintea Lui trebuie făcut din toată inima. Să-L iubim mereu din toată inima şi să ne punem nădejdea în El.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

Publicitate

– Domnul risipeşte imediat tristeţea mea

Oriunde m-aş găsi, de îndată ce îmi ridic din întristarea mea, ochiul inimii către Dumnezeu, Iubitorul de oameni răspunde neîntârziat credinţei şi rugăciunii mele şi tristeţea mea se risipeşte îndată. El îmi stă aproape în toată vremea şi în tot ceasul. Atâta doar că nu-L văd, dar cu inima ÎI simt puternic.

Tristeţea este moartea inimii, ea înseamnă şi căderea de la Dumnezeu. Când ţi-e inima largă, când domneşte în ea pacea şi când credinţa în El îţi este vie, înţelegi cum nu se poate mai limpede că Domnul se află necontenit lângă tine, că viază înlăuntrul tău. Ce mijlocitor dintre sfinţi sau ce înger ne-ar putea da izbăvire de păcate şi de necazuri? Nimeni, decât singur Dumnezeu. O ştiu din proprie experienţă.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

– Imaginea icoanei este percepută doar prin credinţă

Priveşti icoana Mântuitorului şi vezi că El se uită la tine cu ochi plini de negrăită lumină. Această privire este imaginea iconică a faptului că El ne vede cu ochii Săi, mai străluminoşi decât soarele, că ne vede gân­durile, ne aude suspinele şi dorinţele inimii noastre. Icoana este un chip care înfăţişează în trăsături şi semne simbolice ceea ce nu poate fi redat prin linii şi forme şi nici tradus în simboluri, putând fi perceput doar prin credinţă.

Crede, aşadar, că Mântuitorul veghează mereu asupra ta, că ne cuprinde pe toţi într-o singură privire, ca-n palmă, cu toate gândurile, necazurile, suspi­nele noastre, în orice împrejurare ne-am afla. „Iată, te-am însemnat în palme­le Mele; zidurile tale sunt întotdeauna înaintea ochilor mei” (Isaia 49, 16), spune Domnul.

Câtă mângâiere şi câtă viaţă cuprind aceste cuvinte ale Atot­puternicului proniator! Să ne rugăm, deci, în faţa icoanei Mântuitorului, ca şi cum ne-am afla înaintea Lui însuşi. în ea se arată Iubitorul de oameni prin harul Său, iar ochii zugrăviţi pe ea ne privesc, fiindcă „ochii Domnului sunt pretutindeni” (Pilde 15, 3), deci şi pe icoană, şi cu urechile zugrăvite pe ea ne ascultă cu adevărat. Luaţi aminte că aceşti ochi sunt ochi dumnezeieşti şi aceste urechi sunt urechile lui Dumnezeu, pretutindeni prezent.

In toate scrierile pătrunse de gânduri şi intenţii bune poţi cinsti lumi­na lui Hristos „care luminează pe tot omul, care vine în lume” (Ioan 1, 9). Citeşte-le cu dragoste, mulţumind dătătorului de lumină Hristos, Care revarsă din belşug lumina Sa asupra tuturor celor râvnitori.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

– Pacea şi bucuria sufletului vin de la Dumnezeu!

Tot ceea ce înseamnă fericirea sufletului, adică ceea ce reprezintă adevărata viaţă, pacea şi bucuria sufletului, vine de la Dumnezeu! Am simţit-o din experienţă. îmi spune inima. Tu, Duhule Sfânt, eşti comoara fericiţilor!

(Sfântul Ioan de Kronstadt)